Menopauza prematura

Menopauza prematura

Menopauza prematură este numită şi insuficienţă ovariană prematură şi reprezintă pierderea funcţiei ovarelor, înaintea vârstei de 40 de ani. Aceasta înseamnă că ovarele nu mai produc estrogen în cantităţi normale, ceea ce poate duce la infertilitate şi la alte complicaţii.

În ciuda faptului că menopauza prematură este des numită şi insuficienţă ovariană, cele două afecţiuni nu sunt identice. În cazul menopauzei premature dispar în totalitate menstruaţiile, în timp ce femeile care suferă de insuficienţă ovariană prematură pot avea menstre sporadice şi pot chiar rămâne însărcinate.

Restabilirea nivelului normal de estrogen la femeile cu insuficienţă ovariană prematură poate contribui la prevenirea unor complicaţii. Infertilitatea, în schimb, este dificil de tratat.

Semnele şi simptomele menopauzei premature

Cel mai frecvent semn al insuficienţei ovariene premature constă în întreruperea menstruaţiei (amenoree) sau în existenţa unor menstruaţii neregulate. Unele dintre pacientele care suferă de insuficienţă ovariană prematură prezintă cicluri menstruale neregulate timp de câţiva ani, în timp ce altele observă absenţa menstruaţiei după o sarcină sau după întreruperea tratamentului contraceptiv.

În general, semnele şi simptomele sunt foarte asemănătoare celor prezente la instalarea menopauzei: bufeuri de căldură, transpiraţii nocturne, uscăciune vaginală, iritabilitate sau dificultăţi de concentrare.

Cauzele instalării menopauzei premature

Insuficienţa ovariană prematură apare atunci când ovarele nu mai conţin foliculi, sau atunci când aceştia nu mai răspund în mod corespunzător la stimularea hormonală. Principalele cauze ale menopauzei premature sunt:

– anomalii cromozomiale – unele boli genetice sunt asociate cu insuficienţa ovariană prematură, printre care sindromul Turner (lipsa unui cromozom X) şi sindromul cromozomului X fragil;

– toxinele – chimioterapia şi radioterapia sunt cele mai frecvente cauze ale insuficienţei ovariene premature provocate de toxine. Aceste terapii pot afecta materialul genetic al celulelor. Alte toxine precum fumul de ţigară, pesticidele şi alte substanţe chimice şi unii viruşi pot fi responsabili de apariţia insuficienţei ovariene;

– bolile autoimume – rar, organismul poate produce anticorpi împotriva ţesutului ovarian, afectând foliculii ce conţin ovule. Nu se cunosc cauzele acestor boli, dar procesul poate fi iniţiat de expunerea la un virus.

Deseori, este dificil de precizat cauza insuficienţei ovariene premature. În majoritatea cazurilor, aceasta nu este identificată.

Factorii de risc ai apariţiei menopauzei premature

Anumiţi factori pot creşte riscul de apariţie a menopauzei premature:

– vârsta – riscul de insuficienţă ovariană creşte odată cu înaintarea în vârstă. Incidenţa bolii este de 1/250 la femeile de 35 de ani şi de 1/100 la femeile de 40 de ani;

– antecedentele familiale – istoricul familial pozitiv pentru insuficienţa ovariană prematură creşte riscul de apariţie a acestei boli. Aproximativ 10% din cazuri sunt ereditare.

Diagnosticarea menopauzei premature

Pentru a diagnostica insuficienţa ovariană prematură, medicul va pune întrebări legate de semnele şi simptomele prezente, de ciclul menstrual, precum şi de terapiile urmate (chimioterapie sau radioterapie).

Majoritatea pacientelor prezintă puţine semne ale insuficienţei ovariene premature. Din acest motiv, medicul va efectua un examen fizic, inclusiv o examinare pelvică care să ajute la diagnosticarea acestei anomalii. Testele care joacă un rol important în stabilirea unui diagnosticului de certitudine a menopauzei premature sunt următoarele:

– testul de sarcină – este deseori efectuat la femeile de vârstă reproductivă pentru a exclude posibilitatea unei sarcini neprevăzute;

– testul cu FSH (hormonul foliculostimulant) – FSH-ul este un hormon eliberat de glanda hipofiză cu rolul de a stimula creşterea foliculilor ovarieni. Femeile cu insuficienţă ovariană prematură prezintă un nivel ridicat de FSH în sânge;

– testul cu LH (hormon luteinizant) – LH-ul determină eliberarea unui ovul dintr-un folicul ovarian maturizat. La femeile cu insuficienţă ovariană prematură, nivelul de LH este mai scăzut decât cel de FSH;

– testul cu estradiol – nivelul seric de estradiol (un tip de estrogen) este de obicei scăzut la femeile cu insuficienţă ovariană prematură;

– cariotipul – test care examinează toţi cei 46 cromozomi. Unele femei cu insuficienţă ovariană prematură pot avea un singur cromozom X şi nu doi, cum este normal, sau pot avea alte anomalii cromozomiale.

Tratamentul menopauzei premature

Infertilitatea este o complicaţie frecventă a insuficienţei ovariene premature. Nu există un tratament care să redea fertilitatea femeilor care suferă de această afecţiune. Totuşi, unele paciente apelează la fertilizarea în vitro, o procedură prin care ovulele femeii sunt extrase, fertilizate în laborator şi reintroduse apoi în uter. Dacă ovulele pacientei nu mai sunt viabile, fertilizarea în vitro prin utilizarea ovulelor unei donatoare reprezintă cea mai bună posibilitate de a obţine o sarcină.

Daca ti-a placut arata-le si prietenilor tai:Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPin on PinterestShare on StumbleUponShare on RedditPrint this pageEmail this to someone

Leave a Reply

Your email address will not be published.