Detaliind acest bilanţ pentru AFP, Khaled al-Khatib, şeful serviciilor de urgenţă egiptene, a precizat că 202 persoane au murit doar în piaţa Rabaa al-Adawiya, principalul punct de reuniune ocupat de aproape o lună şi jumătate de susţinătorii preşedintelui islamist Mohamed Morsi, destituit şi arestat de armată la 3 iulie. Fraţii Musulmani au anunţat 2.200 de morţi şi peste 10.000 de răniţi.
După ce violenţele au cuprins rapid tot Egiptul, au fost impuse restricţii de circulaţie pe timpul nopţii în jumătate din ţară şi a fost decretată pentru o lună starea de urgenţă, a cărei ridicare fusese unul dintre succesele revoltei populare din 2011.
Niciun incident nu a fost semnalat pe parcursul nopţii şi traficul s-a reluat uşor în cursul dimineţii – departe însă de agitaţia obişnuită pentru metropola egipteană -, dar Fraţii Musulmani, influenta confrerie din care provine preşedintele islamist demis Mohamed Morsi, au cerut continuarea mobilizării, generând temeri privind noi violenţe.
Autorităţile interimare, instalate de armată după destituirea şi arestarea lui Morsi la 3 iulie, au avertizat că nu vor tolera nicio altă reuniune sau noi violenţe, după ce au salutat „marea reţinere” de care a dat dovadă poliţia.
Ca dovadă a hotărârii lor, imaginile aeriene au arătat satul de corturi al susţinătorilor lui Morsi din piaţa Rabaa al-Adawiya în flăcări, o scenă impresionantă şi total inedită în capitala egipteană.
Joi dimineaţa, moscheea Rabaa, epicentrul contestării şi cartierul general al liderilor Fraţilor Musulmani care nu au fost încă arestaţi de autorităţi, a fost arsă în mare parte, a constatat un fotograf al AFP.
Intervenţia forţelor de ordine a generat indignare în întreaga lume, comunitatea internaţională condamnând un „masacru” şi un recurs „lamentabil” la forţă.
În ţară, unde egiptenii au ieşit în masă pe străzi la sfârşitul lui iulie pentru a „oferi mandat” atotputernicei armate să termine cu „terorismul”, o referire la miile de manifestanţi pro-Morsi care ocupau două pieţe din Cairo de peste o lună şi jumătate, mai multe figuri importante s-au desolidarizat de operaţiunea sângeroasă.
Vicepreşedintele Mohamed ElBaradei, laureat al premiului Nobel pentru Pace, care a garantat lovitura de forţă a militarilor, a demisionat, afimând că refuză să „îşi asume consecinţele deciziei cu care el nu este de acord”. Înaintea lui, imamul de la Al-Azhar, cea mai înaltă autoritate a islamului sunnit, a condamnat violenţele explicând că nu ştia de metodele pe care forţele de ordine intenţionau să le folosească.
Presa, în mare parte loială armatei, saluta totuşi, după modelul cotidianului guvernamental Al-Akhbar, „Sfârşitul coşmarului Fraţilor Musulmani”, cotidianul independent Al-Shorouk evocând „ultima bătălie a Fraţilor” alături de fotografii în care apăreau manifestanţi înarmaţi.
În străinătate, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a cerut Consiliului de Securitate al ONU să se reunească „rapid” pentru a discuta despre Egipt, criticând „ipocrizia” Occidentului în faţa acestui „masacru foarte grav”. La Paris, preşedintele François Hollande l-a convocat pe ambasadorul egiptean, după ce a sesizat ONU, cu o zi înainte.
Ambasadorii egipteni au fost convocaţi, de asemenea, la Berlin şi la Londra.
Un alt subiect de îngrijorare în străinătate este atacul din timpul violenţelor de miercuri asupra mai multor biserici, militanţii acuzând susţinătorii lui Morsi că desfăşoară „un război de represalii” împotriva copţilor, al căror patriarh a susţinut decizia armatei de a-l destitui pe Morsi, deţinut în continuare într-un loc secret.
Înaintea zilei de miercuri, violenţele între susţinătorii şi contestatarii lui Morsi şi forţele de ordine s-au soldat cu peste 250 de morţi de la sfârşitul lui iunie, când a început contestarea lui Morsi, ce a condus la destituirea sa, în principal manifestanţi islamişti.
La o zi de la dispersare, autorităţile au anunţat că închid punctul de trecere către Gaza, pe o durată nedeterminată, scrie RTV.net
