Categorie: Afaceri

Fii la curent cu cele mai noi știri din economie și afaceri, analize de piață și interviuri cu lideri din diverse industrii. Află ce mișcă mediul de business din România!

In 2012 profitul Petrom ar putea depasi 800 mil. euro

Analistii bancii ruse de investitii Renaissance Capital, care orchestreaza vanzarea a 9,84% din Petrom pe bursa incepand de luni, se asteapta ca in 2012, castigul Petrom sa explodeze pana la cote – record de peste 800 mil. euro, respectiv 3,42 mld. lei. Anul trecut, OMV Petrom a realizat un profit net de 520 mil. Euro, cel mai mare din istoria sa de 14 ani.

Potrivit analizei Renaissance, profitul Petrom ar urma sa creasca in acest an cu 38%, urmand ca in 2012 sa mai pluseze cu inca 13%. Anii 2013-2014 ar urma sa aduca o scadere pana la 2,7 miliarde de lei, in timp ce o revenire este vazuta ca fiind posibila in 2015, cand profitul net va depasi din nou 3 miliarde de lei.

In ceea ce priveste veniturile, Petrom ar putea ajunge in acest an la un nivel de 20,6 mld. Lei (4,8 miliarde de euro ), fata de 18,6 mld. lei (4,4 miliarde de euro) cat a incasat in 2010.

Pretul titeiului, care in estimarea bancii de investitii ruse, va ramane in medie pe termen lung deasupra pragului de 100 dolari/baril va sustine in continuare profitul Petrom, dar din 2012 se observa o crestere semnificativa a profitului EBITDA (profitul inainte de dobanzi, taxe si de includerea deprecierii si amortizarii) din vanzari de gaze si energie electrica. Incepand din 2012 se consemneaza practic o crestere de 3,5 ori mai mare a profitului EBITDA din vanzarile de gaze si energie fata de rezultatul din 2010, in contextul in care este asteptata liberalizarea pretului la gaze, dar si pornirea centralei de la Brazi, care in timp va ajunge sa livreze 10% din energie electrica din Romania.

Liberalizarea pretului la gaze este extrem de importanta pentru Petrom, analistii de la Renaissance asteptandu-se la o crestere cu 50% a valorii companiei doar ca urmare a acestui lucru. Astfel, Renaissance estimeaza valoarea “corecta” a Petrom in aceste momente la 0,41-0,43 lei/actiune, in timp ce daca se liberalizeaza piata de gaze si pretul la titei ramane peste 100 dolari/baril, valoarea companiei ar fi de 0,64 lei/actiune (echivalentul a 8,5 milioane de euro). Pe Bursa, Petrom este evaluata in aceste moment la 5,37 miliarde de euro.

In scenariul de baza, Renaissance a luat in calcul o crestere doar cu 5% a pretului la gaze anul viitor, avand in vedere ca este an electoral si Guvernul nu va dori sa vina cu o crestere mai mare inainte de alegeri, de 10% in 2013 si de 15% in 2014 si 2015.

Pe baza estimarilor de profit pentru 2012, anul record in ceea ce priveste profitul pe care-l va inregistra Petrom, actiunile companiei sunt evaluate la un indicator PER (pret/profit pe actiune) de 6,3, cu discounturi de 17% si 29% fata de companiile similare din regiune, MOL din Ungaria si, respectiv, INA din Croatia.

Un anumit discount fata de companiile similar este justificat, in opinia analistilor de la Renaissance, avand in vedere portofoliul de explorare & productie mai diversificat al MOL si faptul ca exista o claritate mai mare in privinta liberalizarii pietei de gaze din Croatia decat in Romania.
OMV, care detine 51% din actiunile Petrom, se tranzactioneaza cu un discount de 5% fata de Petrom pe multiplii care iau in calcul estimarile pentru 2012, situatie care se datoreaza, potrivit Renaissance, expunerii riscante pe care o are grupul austriac in Africa de Nord si Yemen.

Petrom a fost de altfel cea mai profitabila operatiune a OMV in primul trimestru al anului, reusind sa obtina un profit net de 200 milioane de euro in principal de pe urma majorarii pretului titeiului pe pietele internationale, care a reusit sa compenseze aprecierea leului si cererea slaba de pe piata romaneasca.

Statul roman va vinde incepand de saptamana viitoare un pachet de 9,84% din actiunile Petrom, la un pret maxim de 0,46 lei/actiune, ceea ce evalueaza intreaga tranzactie la 610 milioane de euro. Vanzarea este coordonata de un consortiu format din Renaissance Capital, EFG Eurobank Securities, BT Securities si Romcapital.

Renaissance Capital a avut joi prima prezentare in fata fondurilor de investitii locale, pentru promovarea ofertei, urmand ca de saptamana viitoare sa fie intr-un road-show de doua saptamani in cele mai importante centre financiare europene, precum Londra, Viena, Frankfurt sau Paris, ne informeaza Antena3.

9 iulie 2011
Lectii de economie, cu Barack Obama pe Twitter

Presedintele SUA, Barack Obama va raspunde miercuri seara la o sesiune de intrebari si raspunsuri pe site-ul de socializare Twitter

„Prima reuniune publica Twitter” organizata de Casa Alba a inceput la ora locala 14.00 (21.00, ora Romaniei) si va fi consacrata „economiei si locurilor de munca”.

Economia americana a reusit cu greu sa depaseasca recesiunea din perioada 2007-2009, iar rata oficiala a somajului este de noua la suta.

De saptamana trecuta, utilizatorii Twitter sunt invitati sa ii adreseze intrebari presedintelui SUA cu indicativul aAskObama. Coordonatorul initiativei, Jack Dorsey, va selecta mesajele la care va raspunde presedintele.

Barack Obama a folosit frecvent mijloacele de socializare online in campania electorala din 2008, Casa Alba fiind prezenta si acum pe Facebook, YouTube si Twitter, ne informeaza bloombiz.ro

7 iulie 2011
Germania retipareste marca germana

Desi in acest moment sunt la nivel de zvonuri, vestile privind destramarea zonei euro incep sa fie din ce in ce mai dese.

Germanii s-au aratat in repetate randuri in contradictie cu conducatorii nemti, atunci cand a venit vorba de salvarea Greciei si sustinerea euro.

De altfel, in cadrul unui sondaj recent, peste 70% dintre germani afirmau ca nu au incredere in moneda europeana.

Cine mai vrea sa „fuga” din zona euro?

Mervyn King, guvernatorul Bank of England, a afirmat ca banca centrala pe care o conduce se pregateste pentru scenariul in care Grecia intra in default.

In plus, King a amintit faptul ca bancile trebuie sa fie mai deschise cu informatiile privind expunerea acestora.

Si Chales Gave, un cunoscut economist francez, citat de Capital, canta prohodul zonei euro, ne informeaza bloombiz.ro

2 iulie 2011
Despre criza din Grecia

Potrivit unor economisti, printre care se numara Nouriel Roubini, celebru pentru faptul ca a fost printre putinii care au prognozat recesiunea globala, Grecia nu are nicio sansa sa-si revina, indiferent de sumele de bani pompate de Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, fiind necesara o restructurare a datoriilor.

Pe de alta parte, exista si multi care sustin exact opusul, si anume ca Grecia trebuie salvata cu orice cost, in caz contrar fiind posibila o noua recesiune mondiala.

Dupa cum precizau economistii Carmen Reinhart si Kenneth Rogoff, intrarea in incapacitate de plata a unui stat are de a face mai mult cu vointa de a plati decat cu abilitatea de a plati.

Grecia are destule active si un potential urias pentru reduceri de cheltuieli, imbunatatirea colectarii taxelor si impozitelor, dar si a productivitatii, daca va dori sa faca sacrificiile necesare.

Mai degrada decat solvabilitatea, problema majora a Greciei este posibilitatea politica de a realiza schimbarile necesare.

Grecia are inca un deficit primar imens si, chiar daca ar impune pierderi de 50% detinatorilor de obligatiuni, ar avea nevoie sa imprumute bani imediat sau sa faca reduceri de cheltuieli uriase peste noapte, pentru a-si echilibra bugetul.

Mai rau de atat, sistemul bancar elen ar fi distrus, pe masura ce capitalul i-ar fi redus si nu ar mai dispune de finantare. Potrivit reglementarilor Bancii Centrale Europene, obligatiunile emise de statul elen nu ar mai fi eligibile drept garantie. De asemenea, nu ar fi benefica nici iesirea din zona euro, deoarece efectul ar fi devastator asupra bancilor.

Chiar si guvernul german a inceput sa accepte faptul ca pietele nu sunt pregatite pentru o restructurare a datoriilor Greciei. Efectul de contagiune deja se resimte in zona euro, in special in Spania, unde costurile de finantare au crescut considerabil, ne informeaza bloombiz.ro

26 iunie 2011
In maxim doi ani, Romania va fi afectata de o criza alimentara

Dan Matei Agathon, vicepresedintele Aliantei, considera ca printre solutiile care ar putea diminua efectele crizei alimentare, se numara scaderea TVA la 5% pentru intregul lant al productiei agricole si introducerea tichetelor de masa in sectorul de stat.

„Ca solutie pentru urmatoarea criza care va afecta Romania, criza alimentara, manifestata prin cresterea intre-un ritm accelerat a preturilor produselor, ACPR propune, din nou, dupa ce a facut-o si in urma cu un an, scaderea TVA de la 24% la 5% in domeniul agricol si pe tot lantul, astfel incat sa se simta si in supermarket-uri”, a afirmat Agathon, citat de Agerpres.

De asemenea, patronatele au propus majorarea valorii tichetului de masa si introducerea acestora in institutiile de stat. Acesta a mai precizat ca va propune solutia impotriva crizei alimentare Ministerului Muncii si Guvernului, dupa ce masura a fost refuzata de Ministerul Finantelor Publice, conform Evenimentul Zilei.

„Valoarea de noua lei pentru un tichet de masa pe zi este inacceptabila. Propunem majorarea la 12 lei, luand in calcul TVA si inflatia. Acestea ar trebui sa fie introduse si in institutiile de stat, asa cum se intampla in tari precum Franta, Germania, tarile nordice, Ungaria, Spania, Slovacia si in multe altele.

Daca am generaliza acest sistem si am mari pretul, am intra si in tenebrele pietei negre, deoarece tichetele de masa pot fi folosite numai pentru produsele alimentare fiscalizate”, a mai explicat Agathon. In opinia lui Agathon, masura ar reduce piata neagra a produselor alimentare, ne informeaza bloombiz.ro

21 iunie 2011
Taxa de autostrada, intr-o tara fara autostrazi suficiente

Taxa pe autostrada se suprapune cu taxa platita pentru reteaua de drumuri nationale, spun specialistii in domeniu. „Este o decizie aberanta care ignora toata legislatia europeana. In mod normal, exista fie autostrazi taxabile, fie rovinieta. Este o dubla impozitare”, a declarat Stefan Szobotka.Valoarea taxei pe autostrada nu ar trebui sa depaseasca 5-6 euro la 100 de kilometri, potrivit acestora.

In opinia lui Stefan Szobotka, secretar general adjunct al PNL, taxa de autostrada s-ar suprapune cu taxa platita pentru reteaua de drumuri nationale, in care sunt incluse si autostrazile.

„Este o decizie aberanta care ignora toata legislatia europeana. In mod normal, exista fie autostrazi taxabile, fie rovinieta. Este o dubla impozitare”, a declarat Stefan Szobotka pentru Bloombiz.ro.

Reprezentantul PNL afirma cu convingere ca „e ilegal si aberant sa se taxeze mersul pe autostrada”.

In opinia presedintelui Federatiei Transportatorilor, Augustin Hagiu, daca UE ar realiza un studiu asupra vitezei medii de circulatie in tarile membre va constata ca tarile nou intrate in UE sunt dezavantajate in privinta vinietei si a noii taxe de autostrazi.

„Daca le pasa de economia noilor membri, decizia lor ar fi de amanare a aplicarii aquis-ului comunitar in privinta taxei de autostrada”, a declarat reprezentantul transportatorilor.

Fostul director general adjunct al CNADNR, Mircea Pop, spune ca in momentul in care se construiesc autostrazi din bani publici nu trebuie puse taxe.

Acesta mai afirma ca aplicarea taxei este un abuz fiindca in nici o tara nu exista vinieta pe un drum national facut din banii statului.

„Taxa va descuraja traficul pe autostrazi, care va fi din ce in ce mai mic si atunci le vom construi degeaba. Se spune ca taxa este necesara pentru ca nu ajung banii de intretinere din buget. Banii aceia sunt considerati de catre CNADNR fonduri proprii si sunt folositi la salarii, nu la intretinerea drumurilor”, a mai subliniat fostul director al CNADNR.

In Romania, CNADNR vrea sa puna taxe pe autostrazi, in timp ce in alte tari din UE situatia este complet diferita.

„In Ungaria exista o rovinieta electronica care se achizitioneaza din benzinariile de la intrarea in tara. In tarile care au aceasta experienta, rovinieta electronica reduce mersul la negru cu peste 80-90%.

Noi suntem complet neadaptati la legislatia europeana. Tichetele de autostrada se folosesc acolo unde lucrarile au fost concesionate, fie au fost construite in parteneriat public-privat, fie o companie privata le asigura intretinerea.

In Romania, aceste autostrazi sunt ale CNADNR, o companie de stat. Prin urmare, autostrazile nu pot fi taxate din moment ce e deja taxata intreaga retea de drumuri”, este de parere Stefan Szobotka.

„Polonia este cu cel putin 18 ani in fata noastra in ceea ce priveste infrastructura de transport. Ramanem la coada Europei in ceea ce priveste costul financiar al deplasarii si raportul calitate-pret.

Taxa pe autostrada va creste si mai mult pretul, in timp ce calitatea, care include siguranta rutiera si economia deplasarii, este net inferioara”, a subliniat Augustin Hagiu.

Directorul Federatiei Transportatorilor crede ca daca se va impune taxa pe autostrazile din Romania valoarea acesteia ar trebui sa fie jumatate din valoarea actuala a vinietei, relateaza bloombiz.ro

17 iunie 2011
Dinu Patriciu isi vinde banca

Cea mai mare bancă din Georgia ca întindere a reţelei, Liberty Bank, a finalizat o operaţiune de majorare de capital echivalând cu aproape 5 mil. euro. În urma operaţiunii, Dinu Patriciu şi asociatul său, fostul premier georgian Lado Gurgenidze, mai controlează 69,6% din acţiunile băncii, prin vehiculul de investiţii Liberty Capital.

Cea mai mare bancă din Georgia ca întindere a reţelei, Liberty Bank, a finalizat o operaţiune de majorare de capital echivalând cu aproape 5 mil. euro. În urma operaţiunii, Dinu Patriciu şi asociatul său, fostul premier georgian Lado Gurgenidze, mai controlează 69,6% din acţiunile băncii, prin vehiculul de investiţii Liberty Capital.

Banca este listată la Bursa Georgiană din Tblisi şi, în afară de atragerea de capital proaspăt, operaţiunea a mai avut ca scop şi creşterea proporţiei de acţiuni liber transferabile (free float, titluri care nu sunt blocate la acţionari interesaţi de controlul asupra băncii), astfel încât acţiunile băncii să devină mai atractive la bursă. Înainte de majorarea de capital, Liberty Capital deţinea 77,3% din capitalul băncii.

Liberty Bank are cea mai mare reţea din Georgia, cu 231 de sucursale şi este a cincea după mărimea activelor, de peste 203 milioane USD şi cu o cotă de piaţă de 5,6%, potrivit raportului neauditat al băncii, întocmit conform standardelor internaţionale de contabilitate (IFRS).

În septembrie 2009, Dinu Patriciu s-a asociat cu Lado Gurgenidze, fost premier şi cunoscut bancher al Georgiei în Fondul de investitii Liberty Capital, prin care a cumpărat ceea se numea atunci Banca Poporului.

Fondul Liberty Capital a plătit îniţial 15 mil. USD, potrivit datelor vremii. Fondul este o subsidiară a Liberty Investments B.V. înregistrat în Olanda şi este vehicului de investiţii al celor doi oameni de afaceri. În 2007 Dinu Patriciu a vândut 75% din Grupul Rompetrol, suma luată pe întreaga companie depăşind 1,6 miliarde de euro (circa 2,4 miliarde dolari).

Dinu Patriciu are investiţii semnificative în retail (lanţul de câteva sute de magazine de cartier MiC.ro), imobiliare, energie regenerabilă şi media (Adevărul Holding). Este în continuare interesat de investiţii în bănci „de pe pieţe mici, cu nivel redus al taxelor, în state cu economii deschise“, după cum obişnuieşte să spună.

Cei doi acţionari principali ai Liberty Bank intenţionează să-şi dilueze participaţia prin atragerea de capital de la terţe părţi, atât cât să nu piardă controlul băncii. Actuala majorare de capital a avut loc prin vînzarea a peste 470 de milioane de acţiuni (noi sau tezaurizate în bancă) şi urmează emisiunea a altor 150 de milioane de acţiuni în săptămânile următoare. Şi aceste acţiuni noi vor fi vândute unor „terţe părţi“, potrivit oficialilor băncii.

„Vom continua să diversificăm baza de acţionari ai băncii, mărind free float –ul şi construind o bază de capital importantă pentru stadiul de dezvoltare actual“, a declarat asociatul lui Patriciu, Lado Gurgenidze, care este şi preşedintele executiv al Liberty Bank.

Majorarea de capital s-a realizat mai ales prin intermediul casei de borkeraj Liberty Securities, deţinută integral de bancă şi prin Bank of New York Mellon. Banca din New York a depozitat 76 % din numărul de acţiuni vândute pentru majoarrea de capital şi a vândut, în contul acestor acţiuni certificate globale de depozit (Global Depository Receipts, GDR) unor investitori instituţionali şi de retail. GDR-urile sunt folosite de obicei pentru a facilita accesul unor mari investitori la acţiuni care circulă doar pe o piaţă mică.

O altă casă de brokeraj locală, BG Capital, a plasat alte 24 % din acţiunile vândute acum. Proporţia de acţiuni liber transferabile (free float ) a crescut de la 15,1% la sfârţitul anului trecut la 27,2%.

Liberty Bank Georgia îşi canalizează majoritatea resurselor spre dezvoltare, profitul net pe primul trimestru 2011 fiind de un milion de dolari. Pe întreg anul 2010, banca a înregistra primul profit net, de circa 2,7 mil. USD după doi ani de pierderi. Volumul activelor respectiv cel al creditelor s-a dublat după achiziţia din septembrie 2009 de către fondul de investiţii al lui Dinu Patriciu, ne relateaza MONEY.ro

10 iunie 2011
O afacere ce loveste in statele slab dezvoltate din UE, este scandalul castravetilor

Interzicerea importurilor de castraveti din Romania si alte state mai putin dezvoltate ale UE, precum Spania sau Bulgaria, are ca scop falimentarea fermierilor din aceste tari, care reprezinta o amenintare pentru competitorii lor din marile puteri UE – Germania si Franta, potrivit patronatului de profil.

„Nu este corect ca in UE unele state sa ia masuri de interdictie, fara ca inainte sa se ia masuri pentru sprijinirea producatorilor agricoli. Noi intai omoram gaina de aur si apoi ne intrebam cine ne face oua”, a declarat pentru DailyBusiness.ro Viorel Matei, presedintele Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din Romania (FNPAR).

El a spus ca aceste masuri de interdictie nu se luau daca se lovea in producatorul german sau francez.

„In Spania, Romania si Portugalia nu au mai murit oameni din cauza acestei bacterii. Ce varsta aveau cei 18 care au murit in Germania, de unde se stie ca au murit din cauza acestor castraveti, poate li s-a pus un sambure de cireasa in gat. Cum se face ca interzic importurile doar tarile acestea cu nivel de trai foarte ridicat?”, se intreaba reprezentantul producatorilor agricoli romani.

El considera ca fermierii din Romania si Bulgaria trebuie compensati, pentru ca altfel dispar. „Iar la anul, vom avea castraveti din infloritoarele sere din Franta si Germania, pentru ca fermierul roman va falimenta. Cele 20 milioane de guri din Romania trebuie sa manance, nu sa produca. De-abia s-au ridicat producatorii agricoli si le dam in cap”, a mai spus presedintele FNPAR.

Acesta considera ca tot ceea ce se intampla este o afacere prin care sunt lovite statele slab dezvoltate din UE. „Credeti ca fermierul francez se bucura cand noi producem? Ei nu doresc dezvoltarea agriculturii romanesti, bulgaresti sau spaniole, pentru ca are un potential de revenire imens”, a punctat Viorel Matei.

El a adaugat ca toata aceasta alarma, cu bacteria E.Coli, aminteste de gripa aviara si pesta porcina. Din cauza interdictiei de a exporta carne de porc, productia de profil a avut de suferit, astfel ca mai multi ani la rand romanii au consumat „ciolane” importate din alte tari UE, potrivit presedintelui FNPAR.

Acesta nu vede in piata interna o posibila optiune pentru producatorii romani, care nu vor mai putea sa-si exporte marfa in Cehia si Germania.

„Romanul mananca atat cat ii permite portofelul. Puterea de cumparare a scazut insa cu 30%, dupa ce a crescut inflatia si TVA-ul. In loc de un kilogram, cumpara 750 de grame”, a explicat Viorel Matei.

Opinia sa mai este sustinuta si de alti specialisti. Producatorii romani pierd zilnic 100.000 de euro din cauza blocarii exporturilor de castraveti catre Germania si Cehia, a declarat Adrian Radulescu, secretarul de stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

„Cehia si Germania au decis sa nu mai cumpere castravetii proveniti din tarile Uniunii Europene, inclusiv din Romania, din cauza informatiilor privind contaminarea cu bacteria E.coli. Consumatorii din aceste tari sunt speriati si nu mai consuma legume, in special castraveti, iar producatorii romani pierd circa 100.000 de euro pe zi din aceasta cauza, intrucat Cehia si Germania cumparau zilnic circa 160 de tone de castraveti produsi in serele romanesti”, a spus Radulescu, potrivit Capitalul.ro.

Comisia Europeana a notificat vineri, 27 mai 2011, cele 27 de state membre, prin intermediul Sistemului de alerta rapida pentru alimente si alimentatie (RASFF), cu privire la sursele responsabile pentru contaminarea cu STEC, toxina care produce afectiunea E.Coli, dupa ce Germania si alte patru state membre au fost afectate de aceasta.

Autoritatile germane au identificat drept una din sursele contaminarii castraveti organici importati din doua provincii spaniole – Almeria si Malaga. Ulterior insa, au anuntat ca nu detin informatii sigure ca acestea ar fi fost cauza decesului a 18 persoane si infectarea a altor 2.000 de persoane.

Asociatiile operatorilor romani din agricultura ecologica apreciaza ca indiferent de ce natura sunt alimentele, regulile de igiena trebuie respectate cu strictete: spalarea cu jet de apa a fructelor si a legumelor inainte de consum, spalarea mainilor inainte de masa si, foarte important in acest context, se recomanda o igiena riguroasa dupa folosirea toaletei.

Este cunoscut faptul ca bacteria Escherichia coli tulpina enterohemoragica (EHEC), ce provoaca diaree puternica si hemoragii intestinale si uneori chiar moartea la om, nu se poate afla decat accidental pe suprafata acestora si nu in interiorul acestora. O simpla spalare sub un jet de apa, le indeparteaza definitiv. Este o operatie simpla, ce se invata din copilarie „spala legumele si fructele inainte de a le consuma proaspete”, la fel ca si spalatul mainilor inainte de a manca, ne informeaza DailyBusiness.ro

3 iunie 2011
Romania, raiul eolienelor

Şase mari proiecte de investiţii în centrale electrice care funcţionează cu resurse regenerabile au fost aprobate de ANRE de la începutul acestuia an. Cinci sunt ferme eoliene, dar găsim şi un proiect de hidrocentrală de 12 MW pe râul Prahova, la Comarnic.

Agenţia Naţională de Reglementare în Energie a dat autorizaţii pentru şase noi proiecte de investiţii în centrale de producere a electricităţii mai mari de 10 MW de la începutul acestui an. Cu excepţia unuia singur, restul de cinci proiecte sunt ferme eoliene. Valoarea cumulată a celor şase proiecte avizate este de 400 de milioane de euro, contravaloarea a 252 de MW putere instalată, potrivit datelor furnizate Money.ro de către Autoritate.

Cel mai mare proiect este Centrala Electrică Eoliană Mihai Viteazu 4 amplasată în comuna cu acelaşi nume din Constanţa. El costă 116 milioane de euro, are o capacitate de 80 de MW şi este dezvoltat de compania Eolica Dobrogea One controlată de spaniolii de la Iberdrola.

Un alt proiect de fermă eoliană este cel al italienilor de la Enel. Denumit Centrala Electrică Eoliană Sălbatica 1 este amplasat în satul Agighiol din Constanţa, are o putere instalată totală de 70 de MW şi costă 111 milioane de euro.

Canadienii de la Blue Energy vor dezvolta şi ei o fermă eoliană de 70 de MW în satul Corugea ce aparţine de comuna Casimcea din Tulcea. Costul proiectului este de 106 milioane de euro.

Tot în Tulcea, de această dată în satul Caugagia aparţinând de comuna Naia, se va construi o centrală eoliană de 10 MW. Dezvoltatorul este compania Holrom Energy Renewable iar investiţia se cifrează la 10,6 milioane de euro.

O centrală eoliană de 10 MW va apărea şi în Buzău, comuna Topliceni. Costul acesteia este de 15,3 milioane de euro iar dezvoltatorul este compania M&M 2008.

Un alt nou proiect major din regenerabile din acest an, avizat de ANRE, este o hidrocentrală de 12 de MW amplasată pe râul Prahova în dreptul localităţii Comarnic. Investiţia de 41 de milioane de euro va fi suportată de compania metalurgică ELSID Titu.

Energia eoliană este domeniul care atrage, în ultimii ani, unele dintre cele mai mari investiţii din economia românească.

Estimările specialiştilor de la Ministerul Economiei arată că, până la sfârşitul lui 2011, în ţară vor fi instalaţi 1.000 de MW eolieni.
Dobrogea este zona în care mai multe companii energetice de top au anunțat investiții masive în eoliene. În această parte a țării sunt instalați deja 600 MW, iar alte câteva mii sunt în stadiul de execuție sau proiect.

Asociaţia pentru energie eoliană apreciază că în 2012 vor fi construite centrale cu o putere de 1.335 MW, iar în 2013 capacitatea de producţie va fi suplimentată cu încă 1.508 MW, astfel că în România va exista o capacitate de producţie din surse eoliene de 4.013 MW.

La nivelul UE, capacitatea totală de producţie în turbine eoliene era la finele anului trecut de 84.074 MW.

Germania are cea mai mare capacitate de producţie de energie eoliană din UE, de 27.214 MW, conform datelor de la finele anului trecut, urmată de Spania, cu 20.676 MW, Italia (5.797 MW) şi Franţa (5.660 MW).

Construcţia unui MW eolian necesită o investiţie de 1,5 – 1,7 milioane de euro, ne relateaza money.ro

1 iunie 2011
Companiile Auto, fabricile de bere si vin fac anjagari

Criza pare sa fi luat sfarsit pentru companiile auto, fabricile de vin sau bere, care sunt hotarate in aceasta perioada sa faca mii de angajari.

De exemplu, la Oradea, unde s-a deschis primul centru de cultura si civilizatie a vinului, se cauta degustatori de vinuri. Cei care vor sa se angajeze intr-un astfel de domeniu trebuie sa urmeze insa un curs de specialitate si sa aiba… miros fin.

Cum patronii de la Oradea vor sa se extinda in toata tara, numarul angajarilor este in continua crestere, conform Pro Tv.

Pe langa cei care doresc sa lucreze cu vinul, o sansa o au in aceasta perioada si cei care vor sa lucreze la fabricile de bere. Si asta pentru ca Ursus, Tuborg si Bergenbier cauta oameni in vanzari si specialisti in domeniul calitatii.

Companiile auto care activeaza la noi in tara vor incepe si ele perioada de recrutare. Ford va incepe in toamna o campanie masiva si, de la 3.500 de salariati, compania se extinde pana la 7.000, precizeaza Ziare.com

26 aprilie 2011